TIC

CE,CAT,CUM MANCAM ?



ALIMENTAŢIA RAŢIONALĂ
Alimentul este factorul de mediu înconjurător cu cea mai mare influenta asupra organismului uman. De felul în care este înţeleasă această realitate, alimentele pot avea o funcţie pozitivă în menţinerea sănătăţii sau dimpotrivă, pot să expună la îmbolnăviri. O alimentaţie raţională asigură existenţa şi capacitatea de adaptare la acţiunea în continuă schimbare a factorilor din mediul înconjurător.
Pentru acoperirea printr-o alimentaţie raţional organizată a tuturor nevoilor vitale ale organismului este necesar să se ştie ce mâncăm, cât mâncăm, cum mâncăm şi când mâncăm.
Alimentaţia trebuie să fie completă, adică să procure organismului proteine, glucide, săruri minerale şi vitamine în anumite proporţii. Cum nici un aliment nu conţine toate aceste substanţe în proporţiile corespunzătoare nevoilor organismului este necesară o alimentaţie variată care să cuprindă toate cele 8 grupe în care sunt împărţite alimente în funcţie de valoarea lor biologică şi de substanţele pe care le conţin.
Laptele şi brânzeturile fac parte din prima grupă şi constituie o sursă de proteine valoroasă de calciu şi vitamine, fiind deosebit de necesare copiilor pt. dezvoltarea organismului la vârsta creşterii şi pt. consolidarea rezistenţei la condiţiile nefavorabile. Laptele este necesar dar nu suficient, el fiind sărac în unele elemente (fier, cupru, mangan), în timp ce brânzeturile grase, consumate în cantităţi mare, favorizează hipercolesterolemia.
Din grupa a-II-a face parte carnea, inclusiv cea de peşte. Carnea este bogată în proteine valoroase şi fier ăi are rol important în creştere. Stimulează activitatea nervoasă superioară.
Ouăle se află în grupa a-III-a. Conţin proteine de înaltă valoare biologică, numeroase vitamine în cantităţi mari şi grăsimi de calitate. Gălbenuşul conţine 2% colesterol.
In grupa a-IV-a sunt legumele şi fructele, ele reprezentând principala sursă de vitamina C, conţinând glucide, substanţe minerale şi o mare cantitate de diverse substanţe aromatice. Nu pot acoperi necesarul energetic, fiind în acelaşi timp foarte sărace în proteine. Aceste alimente extrem de valoroase nu pot acoperi singure nevoile nutritive ale organismului uman.
Grupa a V-a aparţine cerealelor şi leguminoaselor uscate, care reprezintă cea mai importantă sursă energetică datorită glucidelor pe care le conţin. Sunt de asemenea şi o sursă importantă de vitamine din grupul B şi C. Proteinele vegetale prezent în cereale şi leguminoase uscate sunt inferioare calitativ în raport cu cele animale.
Produsele zaharoase (dulciurile) se află în grupa a VI-a. Sunt o excelentă sursă energetică care se eliberează rapid în timpul efortului. Nu conţin vitamine, iar abuzul de dulciuri provoacă tulburări de nutriţie. Consumate între mese sau înainte de culcare favorizează apariţia cariilor dentare.
Grupa a VII-a este a grăsimilor. Valoarea lor calorică este foarte ridicată. Sunt necesare în anotimpul rece şi celor care depun efort fizic susţinut. Grăsimile expun la obezitate. Grăsimile animale, spre deosebire de cele vegetale, sunt hipercolesterolemice.



Cât mâncăm? Atât cât să nu ajungem la senzaţia de saturaţie. Excesele alimentare sunt la fel de periculoase ca şi alimentaţia insuficientă.
Cum mâncăm? Într-o ambianţă cât mai plăcută, creată de buna dispoziţie şi prezentarea atrăgătoare a preparatelor culinare, evitând cititul în timpul mesei. Condimentele sunt necesare, ele favorizând secreţia sucurilor digestive, dar folosite în exces au acţiune iritantă. Este important să se mănânce încet, mestecându-se bine, având în vedere că un aliment bine mestecat este în mare parte digerat. Să nu se mănânce prea mult dintr-un singur fel de mâncare. Unul din feluri să fie ciorbă, supă sau o mâncare caldă.
Când mâncăm? Întotdeauna la aceleaşi ore. Mesele regulate favorizează funcţiile digestive. Sunt necesare cel puţin trei mese pe zi, împărţind cantitatea de hrană astfel: 30% la micul dejun, 45-50% la prânz şi 20-25 % la masa de seară.
O cerinţă a alimentaţiei raţionale este igiena desăvârşită, grija pentru ca alimentele să nu fie contaminate cu microbi, viruşi sau paraziţi intestinali, prin spălarea cu mare atenţie a zarzavaturilor, fructelor.
Alimentele procesate/o necesitate a lumii moderne
Astăzi, o dată cu creşterea populaţiei globului, alimentele procesate au devenit indispensabile pentru hrana noastră zilnică. Companiile producătoare din industria alimentară acoperă această cerere uriaşa de alimente procesate, respectând condiţiile de fabricare, depozitare, transport şi comercializare, de la producător la consumatorul final, esenţiale pentru siguranţa şi igiena alimentară.


http://www.referat.ro/referate/Igiena_alimentatiei_8201.htm