democratia si statul de drept

Democratia si statul de drept

"Odata cu Revolutia Franceza democratia a incetat sa mai fie doar un cuvant literar si a devenit parte a vocabularului politic." Ernest Weekley

Democratia este o forma de organizare si conducere politica a societatii prin consultarea cetatenilor, tinand cont de vointa acestora, de interesele si aspiratiile de progres ale tarii. Este guvernarea de catre popor, puterea suprema revenind poporului si fiind exercitata direct de el sau de catre reprezentantii alesi conform unui sistem electoral liber.

Statul

Statul este o entitate politică constituită dintr-un teritoriu delimitat de frontiere, din populaţie, şi dintr-o putere instituţionalizată. Statul este titular al suveranităţii şi personifică din punct de vedere juridic naţiunea. Din punct de vedere social statul este o instituţie a societăţii, dar şi un instrument în conducerea socială. O teorie pe deplin satisfăcătoare despre stat nu există nici în acest moment, dezbateri despre natura, formele, funcţiile statului existând şi astăzi în cercurile specialiştilor din variatele domenii (politologie, drept, sociologie, filozofie) care cercetează şi analizează viaţa socială.

Statul de drept
Statul de drept este interpretat, de cele mai multe ori, ca fiind singura formă
de guvernare care nu revendică, decât în mod cu totul întâmplător, o identitate istorică şi o vocaţie culturală specifică.
Statul de drept se recomandă ca un produs juridico-politic cu valoare de
întrebuinţare universală, învestit cu misiunea de a substitui pretutindeni regimurile
politice înrădăcinate într-o experienţă istorică particulară.
Statul de drept reprezintă expresia juridică a liberalismului politic, cu întreita
condiţie ca rolul legii să fie acela de a marca cu precizie frontierele dintre domeniul
statului şi cel al societăţii civile, de a da acesteia din urmă posibilitatea să
controleze legalitatea actelor puterii şi de a interzice accesul lor în universul privat
al cetăţenilor.
Construcţia teoriei statului de drept nu este opera hazardului sau produsul
unei logici pur interne a câmpului juridic. Teoria s-a dezvoltat pe un anumit teren
ideologic, şi a fost înrădăcinată într-o anumită realitate socială şi politică.
Teoria statului de drept este legată de un ansamblu de reprezentări şi valori
forjate încet, pe firul istoriei statelor europene.
Statul de drept presupune o viziune asupra statului, entitate abstractă şi
colectivă, distinctă de „societatea civilă”, o viziune asupra dreptului, conceput ca
exprimând idealul de justiţie, bazându-se pe ideea subordonării puterii şi pe ideea
libertăţilor individuale.
Analiza procesului construcţiei statului de drept demonstrează nu numai
complexitatea acestuia, dar şi dificultăţile întâmpinate, iar nu rareori, piedicile şi
obstacolele apărute în finalizarea obiectivelor sale.
Fundamentul statului de drept s-a conturat printr-un îndelungat proces istoric
de interferenţă a diferitelor teorii, privind nu numai raporturile între stat şi drept,
dar şi raporturile între puterea de stat – societate – individ.

Statul român
1. România este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. 2. Forma de guvernamânt a statului roman este republica. Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sint garantate.
Suveranitatea

1. Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum.
2. Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.

Teritoriul

1. Teritoriul României este inalienabil.
2. Frontierele tarii sint consfintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.
3. Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile legii, unele orase sint declarate municipii.
4. Pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine.

Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni

1. Statul are ca fundament unitatea poporului roman.
2. Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine so
Cetatenia

1. Cetatenia româna se dobindeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de legea organica.
2. Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobindit-o prin nastere.

Dreptul de a fi ales

1. Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul 3, daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 37 alineatul 3.
2. Candidatii trebuie sa fi implinit, pina in ziua alegerilor inclusiv, virsta de cel putin 23 de ani, pentru a fi alesi in camera Deputatilor sau in organele locale, si virsta de cel putin 35 de ani, pentru a fi alesi in Senat sau in functia de Presedinte al României.

Daca toate aceste legi sunt incalcate acel stat va avea de sufeit, acest lucru se intampla si in tara noastra, si din aceasta cauza suferim cu totii in diferite sitatii,cum ar fi:cei care pleaca in strainatate si sunt sunt priviti ca niste hoti din cauza altora(acesti hoti nu au o educatie buna si se duc si fura iar cei care sunt plecati pentru a munci cinstit sunt etichetati ca si ceilalti). Diferitele conflicte ce au loc atat in tara cat si in strainatate,SPAGA ce este prezenta in tara noastra pentru ca nu sunt puse in aplicare legile,ele sunt incalcata si de cei care le pun.
Exemle de neintelegeri din scoala noastra:
*problema uniformei(nu s-a ajuns nici acum la o intelegere),nu se comunica cu elevii;

http://www.e-scoala.ro/cultura_civica/domacrat1.html